Imamul nu trebuie sa faca rak'a nafila inainte de rugaciune, ci trebuie sa mearga direct la minbar cand intra. (p. 171)

Adab-urile recomandate includ scurtarea mustatii si a unghiilor, smulgerea parului de la subsuori, raderea parului pubian cand este nevoie, folosirea batului de dinti (siwak) si mersul pe jos la rugaciune, pe temeiul celor relatate despre acestea in traditii.] (p. 171)

Capitolul saisprezece: Despre rugaciunea fricii (p. 172)

16.2. Cand se face in calatorie (p. 172)

Rugaciunea fricii se face in calatorie daca exista teama de necazuri din partea unui dusman. (p. 172)

Despre post (p. 208)

23.1. Statutul lui (p. 208)

Postul lunii Ramadan este obligatoriu. (p. 208)

23.2. Inceperea postului (p. 208)

23.2a. Cand incepe postul (p. 208)

Incepi sa postesti cand este vazuta luna noua si incetezi sa postesti cand este vazuta luna noua, fie ca aceasta este dupa treizeci sau douazeci si noua de zile. Daca luna noua nu poate fi vazuta din pricina norilor, numeri treizeci de zile de la inceputul lunii precedente si apoi incepi postul. Acelasi lucru se aplica incheierii postului. (p. 208)

1\. Intentia (p. 208)

Trebuie sa-ti faci intentia de a posti intreaga luna la inceputul lunii si (p. 208)

nu este necesar sa faci o noua intentie in fiecare noapte pentru restul lunii. (p. 209)

2\. Islamul. 3. Sanatatea mintii. 4. A fi liber de menstruatie si lauzie. 5. Abtinerea de la lucrurile care rup postul. 6. Capacitatea de a posti. 7. Maturitatea.] (p. 209)

23.2c. Durata postului (p. 209)

Postesti pana vine noaptea (p. 209)

si este sunna sa rupi postul cat mai curand cu putinta (p. 209)

23.2d. Amanarea mesei de suhur (p. 209)

si sa-ti amani suhur-ul. (1) Daca nu esti sigur daca timpul de fajr a sosit sau nu, nu trebuie sa mananci. (p. 210)

23.2e. A nu posti Ziua Indoielii (p. 210)

Nu postesti „ziua indoielii" [2] postind pe motiv ca ar putea face parte din Ramadan. (p. 210)

23.2g. Cand descoperi dimineata ca este Ramadan (p. 210)

Daca te trezesti dimineata si descoperi, inainte de a fi mancat sau baut ceva, ca Ramadanul a inceput, trebuie sa postesti restul zilei, dar nu o poti socoti drept una dintre zilele Ramadanului tau si trebuie sa recuperezi o zi. (p. 210)

23.2h. Cand cineva se intoarce din calatorie sau i se incheie menstruatia (p. 210)

Daca cineva se intoarce din calatorie si nu posteste, sau daca unei femei i se incheie menstruatia in timpul zilei, atunci in ambele cazuri le este ingaduit sa manance si sa bea in (p. 210)

restul acelei zile. (p. 211)

timpul zilei. Nu le este recomandat sa se abtina. La fel bolnavul care incepe ziua fara sa posteasca si apoi se insanatoseste. La fel este pentru un necredincios care devine musulman, desi pentru el este recomandat sa se abtina, ceea ce nu este cazul celorlalti. Cat despre cel care isi rupe postul din uitare sau in Ziua Indoielii ori este constrans sa-l rupa, iar scuza lor este indepartata, atunci pentru ei este obligatoriu sa se abtina. (p. 211)

23.3. Statutul ruperii unui post voluntar (p. 211)

23.3a. Ruperea lui intentionata (p. 211)

Daca tii un post voluntar si iti rupi postul intentionat, sau daca pornesti intr-o calatorie si iti rupi postul din pricina ei, trebuie sa recuperezi acea zi. (p. 211)

23.3b. Ruperea lui neintentionata (p. 211)

Daca intr-un post voluntar iti rupi postul neintentionat, nu trebuie sa recuperezi o zi, dar daca aceasta se intampla in postul obligatoriu, trebuie sa recuperezi o zi. (p. 211)

23.4. Lucrurile care rup sau nu rup postul (p. 211)

23.4a. Siwak-ul (p. 211)

Nu este niciun rau in folosirea unui siwak in orice moment al zilei in timp ce postesti (p. 211)

23.4b. Lasarea de sange (p. 212)

iar lasarea de sange nu este detestabila, decat daca practicarea ei ar provoca o istovire excesiva. (p. 212)

23.4c. Voma (p. 212)

Daca vomiti involuntar in timp ce postesti in Ramadan, nu trebuie sa recuperezi o zi (p. 212)

23.4d. Inghitirea vomei (p. 212)

dar daca iti provoci voma, trebuie sa recuperezi o zi. (p. 212)

23.5. Femeile insarcinate si cele care alapteaza (p. 212)

23.5a. Femeile insarcinate (p. 212)

Daca o femeie insarcinata se teme pentru copilul din pantecele ei, trebuie sa rupa postul. Ea nu trebuie sa hraneasca pe nimeni drept ispasire. S-a spus, de asemenea, ca ar trebui sa hraneasca oameni. (p. 212)

23.5b. Femeile care alapteaza (p. 213)

In mod asemanator, daca o mama care alapteaza se teme pentru copilul ei si nu gaseste o doica, sau daca copilul nu accepta sa fie hranit de altcineva, ea poate rupe postul, dar trebuie sa hraneasca oameni drept ispasire. (p. 213)

Batranii (p. 213)

Daca un batran nu poate posti, ii este recomandat sa hraneasca oameni. (p. 213)

23.7. Hranirea oamenilor (Fidya) (p. 213)

23.7a. Cantitatea ei (p. 213)

Hranirea oamenilor, in acest context, consta in a da un mudd pentru fiecare zi care trebuie recuperata. (p. 213)

dupa mudd-ul Profetului.] (p. 213)

23.7b. Statutul ei (p. 213)

Cine nu reuseste sa recupereze zilele ratate inainte de Ramadanul urmator trebuie de asemenea sa hraneasca un sarac pentru fiecare zi pe care o mai datoreaza. (p. 213)

Copiii (p. 214)

Copiii nu sunt obligati sa posteasca pana in momentul in care un baiat are prima polutie nocturna sau o fata prima menstruatie, pentru ca atunci cand copiii ajung la maturitate fizica toate actele fizice de adorare devin obligatorii pentru ei. Allah ta'ala spune: „Cand copiii vostri ajung la maturitate fizica, sa ceara ingaduinta (sa intre)." (24:59) (p. 214)

23.9. Starile de impuritate (p. 214)

Daca cineva care nu a facut ghusl se trezeste dupa fajr in stare de janaba, sau daca menstruatia unei femei se incheie inainte de fajr si ea nu face ghusl decat dupa fajr, atunci postul acelei zile este valid in ambele cazuri. (p. 214)

23.10. Despre zilele de sarbatoare (p. 214)

23.10a. Nu este permis de 'Id (p. 214)

Postul nu este permis in ziua de 'Id al-Fitr, nici in ziua de 'Id al-Adha, si nimeni nu trebuie sa posteasca cele doua zile de dupa 'Id al-Adha, decat daca face Hajj Tamattu' si nu are un animal de jertfit. (p. 214)

23.10b. A patra zi (p. 215)

Nu trebuie sa existe post voluntar nici in a patra zi, dar daca cineva a facut legamant sa posteasca sau a intrerupt anterior un post consecutiv, trebuie sa posteasca in acea zi. (p. 215)

[A patra zi de dupa Ziua Jertfei nu este (p. 215)

23.11. Recuperarea postului (p. 215)

23.11a. Ruperea postului din uitare (p. 215)

Daca iti rupi postul in Ramadan din uitare, trebuie doar sa recuperezi acea zi. (p. 215)

23.11b. Ruperea postului din pricina bolii (p. 215)

Acelasi lucru se aplica daca esti silit sa rupi postul din pricina bolii. (p. 215)

23.12. Un calator (p. 215)

23.12a. Lungimea calatoriei (p. 215)

Daca esti intr-o calatorie pentru care poti scurta rugaciunea, iti este permis sa rupi postul, chiar daca nu exista o nevoie anume de a o face, recuperand mai tarziu zilele ratate, dar la noi este mai bine sa postesti. (p. 215)

23.12b. O calatorie mai scurta decat minimul (p. 216)

Daca cineva calatoreste mai putin de patru etape de posta (48 de mile) si rupe postul crezand ca ii este permis sa o faca, nu trebuie sa faca kaffara, desi trebuie sa recupereze ziua. [Oricine rupe postul printr-o interpretare nu trebuie sa faca kaffara.] (p. 216)

23.13. Kaffara (p. 216)

23.13a. Cine datoreaza kaffara (p. 216)

Kaffara se aplica doar oamenilor care rup postul in mod deliberat, fie mancand, band, fie prin relatii intime. (p. 216)

23.13b. Recuperarea zilei (p. 217)

Ziua propriu-zisa in care a fost atrasa kaffara trebuie de asemenea recuperata, pe langa kaffara insasi. (p. 217)

23.13c. In ce consta kaffara: (p. 217)

1\. Hranirea a saizeci de oameni (p. 217)

Kaffara pentru ruperea postului consta in hranirea a saizeci de saraci cu cate un mudd pentru fiecare persoana, folosind mudd-ul Profetului, Allah sa-l binecuvanteze si sa-i daruiasca pace. Acesta este modul preferat de a face kaffara la noi. (p. 217)

2\. Eliberarea unui rob (p. 217)

Totusi, este de asemenea posibil sa implinesti kaffara eliberand un rob (p. 217)

3\. Postirea a doua luni (p. 217)

sau postind doua luni consecutive. (p. 217)

23.13g. Mancatul in timpul recuperarii (p. 217)

Cine rupe postul in mod deliberat in timp ce recupereaza o zi de Ramadan nu trebuie sa faca kaffara. (p. 217)

NOTA: Recuperarea Ramadanului este valida in zile separate sau consecutive, dar a o face consecutiv este mai bine.] (p. 218)

23.14. Pierderea cunostintei (p. 218)

23.14a. Cand cineva isi recapata cunostinta dupa fajr (p. 218)

Daca cineva isi pierde cunostinta in timpul noptii si isi recapata cunostinta dupa fajr, trebuie sa recupereze o zi. (p. 218)

23.14b. Rugaciunile care trebuie recuperate (p. 218)

El trebuie sa recupereze o rugaciune ratata doar daca isi revine in timpul in care aceasta este datorata. (p. 218)

23.15. Alte interdictii in post (p. 218)

23.15a. Pazirea limbii si a membrelor (p. 218)

Cand postesti, trebuie sa-ti pazesti limba si membrele (p. 218)

El mentioneaza membrele, care sunt sapte: auzul, vazul, limba, mainile, picioarele, pantecele si partile intime. Limba este mentionata in mod special pentru ca aduce cele mai mari nenorociri. Se spune ca nu exista dimineata in care membrele sa nu se planga limbii: „Te rugam pe Allah, mergi drept si noi vom fi (p. 218)

drepte. Daca tu esti stramba, noi vom fi strambe." 'Umar l-a vizitat pe Abu Bakr si l-a gasit tragandu-si limba. El a spus: „Ce faci, Abu Bakr?\!" El a raspuns: „Lasa-ma. Aceasta mi-a adus multe." Oamenii trebuie sa-si imputineze vorbele in Ramadan.] (p. 219)

23.15b. Cinstirea lunii Ramadan (p. 219)

si cinsteste luna Ramadan asa cum Allah a cinstit-o. (p. 219)

Ea este cinstita prin recitarea Coranului, dhikr, post, rugaciune, sadaqa si alte acte de adorare. (p. 219)

Un barbat care posteste nu poate avea relatii intime in timpul zilei in Ramadan, nici nu poate atinge o femeie sau sa o sarute pentru a dobandi placere. (p. 219)

23.15d. Placerea intima permisa noaptea (p. 219)

Niciunul dintre aceste lucruri, insa, nu ii este haram in timpul noptii. (p. 219)

23.15e. Trezirea in stare de janaba (p. 219)

Nu conteaza daca te trezesti dimineata in stare de janaba din pricina relatiilor intime avute. (p. 219)

23.15f. Eliminarea de madhy in Ramadan (p. 219)

Daca dobandesti placere intima in timpul zilei prin atingere sau sarut si aceasta duce la eliminarea de madhy (lichid prostatic), trebuie sa recuperezi acea zi. (p. 219)

23.15g. Eliminarea de sperma in Ramadan (p. 220)

Daca o faci deliberat, iar rezultatul este ejacularea de maniy (sperma), trebuie sa faci kaffara. (p. 220)

23.15h. Rasplata pentru post (p. 220)

Oricine posteste Ramadanul cu credinta si cu constienta rasplatii pentru aceasta este iertat de toate faptele sale rele anterioare. (p. 220)

Rugaciunea Tarawih (p. 220)

23.16a. Rasplata pentru rugaciunea de noapte (p. 220)

Daca te ridici la rugaciune in timpul noptii, in masura in care poti, poti astepta de la aceasta un mare bine si iertarea faptelor tale rele. (p. 220)

23.16b. Tarawih se face cu un Imam, in grup (p. 220)

Aceste rugaciuni de noapte se fac cu un imam, in moscheile unde rugaciunea se face in mod obisnuit in jama'a. (p. 220)

[Este permis sa se faca aceste rugaciuni in moschee, in grupuri, cu un Imam. (p. 220)

timpul in care se fac este dupa 'Isha'.] (p. 220)

23.16c. Pot fi facute acasa (p. 220)

Daca vrei, poti face aceste rugaciuni de noapte acasa. Intr-adevar, aceasta este considerata mai bine, daca intentia ta este destul de puternica incat sa le faci singur. (p. 221)

[Este considerat mai bine sa le faci acasa, singur, daca nu esti prea lenes.] (p. 221)

23.16d. Cum le faceau Salaf-ii la inceput (p. 221)

Oamenii drepti ai primei comunitati obisnuiau sa faca aceste rugaciuni in moschee. Faceau douazeci de rak'a urmate de trei rak'a — doua pentru shaf' si una pentru witr, cu un salam intre ele. (p. 221)

23.16e. Practica de mai tarziu a Salaf-ilor (p. 221)

Mai tarziu au inceput sa se roage treizeci si sase de rak'a, fara a include shaf'-ul si witr-ul. Ambele sunt acceptabile. (p. 221)

23.16f. Facute in grupuri de cate doua rak'a (p. 221)

Spui salam-ul dupa fiecare doua rak'a. 'A'isha, Allah sa fie multumit de ea, a spus ca Trimisul lui Allah, Allah sa-l binecuvanteze si sa-i daruiasca pace, nu a facut niciodata mai mult de douasprezece rak'a urmate de o singura rak'a de witr, fie in Ramadan, fie in afara lui. (p. 221)

1\. Suhur este masa mancata inainte de fajr, inaintea unei zile de post. (p. 221)

2\. A treizecea zi din Sha'ban, daca luna noua nu a fost vazuta in noaptea precedenta. (p. 221)

Capitolul douazeci si patru: Despre I'tikaf (p. 223)

21.1. Statutul lui (p. 223)

I'tikaf-ul este un act voluntar meritoriu. El deriva dintr-un cuvant care inseamna „a ramane intr-un loc". (p. 223)

[Cel mai bine se face in ultimele zece zile ale Ramadanului, intrucat Profetul a facut astfel. Lingvistic (p. 223)

24.2. Conditiile prealabile (p. 223)

24.2a. Postul (p. 223)

Poti face i'tikaf doar daca postesti (p. 223)

24.2b. Consecutiv (p. 223)

si daca este consecutiv si (p. 223)

24.2c. Intr-o moschee (p. 223)

intr-o moschee, precum in cuvintele lui Allah ta'ala: „In timp ce faceti i'tikaf in moschei." (p. 223)

[Nu este valid in case, pravalii si alte locuri asemenea. (p. 223)

Privitor la moschee (p. 223)

24.4. Lungimea lui (p. 224)

24.4a. Cea mai buna lungime (p. 224)

La noi este cel mai bine sa faci cel putin zece zile. (p. 224)

[In scoala malikita sunt recomandate cel putin zece. (p. 224)

24.4b. Alte lungimi (p. 224)

Totusi, daca cineva face legamant sa faca i'tikaf o zi sau mai multe, trebuie sa-si implineasca legamantul. Daca legamantul a fost doar pentru o noapte, trebuie sa faca i'tikaf o zi si o noapte. (p. 224)

24.5. Ruperea postului in timpul i'tikaf-ului (p. 224)

24.5a. Deliberat (p. 224)

Daca cineva aflat in i'tikaf isi rupe postul in mod deliberat, trebuie sa-si inceapa i'tikaf-ul de la capat (p. 224)

24.5b. Relatiile intime in i'tikaf (p. 224)

si acelasi lucru se aplica celui care are relatii intime in timpul i'tikaf-ului, fie ziua, fie noaptea, si fie din uitare, fie deliberat. (p. 224)

24.5c. Imbolnavirea in timpul i'tikaf-ului (p. 224)

Daca te imbolnavesti in i'tikaf, te poti intoarce acasa, dar trebuie sa-ti inchei i'tikaf-ul cand esti din nou sanatos. (p. 224)

24.5d. Menstruatia in i'tikaf (p. 225)

Acelasi lucru se aplica unei femei careia ii incepe menstruatia in i'tikaf. (p. 225)

24.5e. Restrictiile care continua sa se aplice (p. 225)

Restrictiile i'tikaf-ului continua sa se aplice atat bolnavilor, cat si femeilor aflate la menstruatie, in timpul in care sunt departe de moschee. Cand femeia isi recapata puritatea, trebuie sa se intoarca imediat la moschee, fie ca aceasta se intampla noaptea sau ziua. (p. 225)

24.6. A nu parasi moscheea (p. 225)

24.6a. Doar pentru a merge la toaleta (p. 225)

Cei care fac i'tikaf nu trebuie sa paraseasca moscheea decat pentru nevoile firesti. (p. 225)

24.6b. Cand intri in moschee (p. 225)

Trebuie sa intri in moscheea in care intentionezi sa-ti faci i'tikaf-ul inainte de apusul soarelui, in noaptea in care intentionezi sa incepi. (p. 225)

24.7. Ce trebuie evitat in I'tikaf (p. 225)

In timp ce esti in i'tikaf, nu trebuie sa vizitezi bolnavii, sa urmezi cortegii funerare sau sa iesi pentru vreo afacere. (p. 225)

24.7d. Fara conditii prealabile (p. 226)

Nu iti poti face i'tikaf-ul conditionat in vreun (p. 226)

24.8. Lipsa piedicilor (p. 226)

24.8a. Imamul il poate face (p. 226)

Nu este niciun rau ca imamul unei moschei sa faca i'tikaf. (p. 226)

24.8b. Casatoria (p. 227)

Ii este permis celui aflat in i'tikaf sa se casatoreasca si sa oficieze casatoria altcuiva. (p. 227)

24.9. Iesirea din i'tikaf (p. 227)

24.9a. Cand iese in afara Ramadanului (p. 227)

Daca intri in i'tikaf la inceputul lunii sau la mijlocul lunii, cand iesi din i'tikaf-ul tau trebuie sa o faci dupa Maghrib-ul ultimei lui zile. (p. 227)

24.9b. Cand iese in Ramadan (p. 227)

Totusi, daca perioada i'tikaf-ului tau continua pana in ziua de 'Id al-Fitr, atunci trebuie sa petreci noaptea dinaintea 'Id-ului in moschee si sa iesi din ea dimineata, pentru a merge la locul unde va fi tinuta rugaciunea de 'id. (p. 227)

Capitolul douazeci si cinci: Despre zakat-ul banilor, al recoltelor, (p. 229)

al vitelor si a ceea ce iese din mine; jizya si ceea ce (p. 229)

trebuie luat de la negustorii dhimmi si de la negustorii (p. 229)

care vin din Dar al-Harb (p. 229)

25.1. Statutul lui (p. 229)

Este obligatoriu sa platesti zakat pe bani, recolte si vite. (p. 229)

Zakat-ul a devenit obligatie in al doilea an al Hijrei. Consensul. Cine contesta caracterul lui obligatoriu este un necredincios. (p. 229)

25.2. Conditiile lui prealabile (p. 229)

[Conditiile prealabile ale obligatiei sunt: (p. 229)

1\. Islamul, 2. Libertatea, 3. Nisab-ul, 4. Proprietatea, 5. Trecerea unui an pentru altceva decat comorile ingropate si zeciuielile, 6. Lipsa datoriei in bani, 7. Sosirea colectorului la turme, daca exista colectori si pot ajunge la ele. (p. 229)

Conditiile prealabile pentru validitatea lui sunt patru: (p. 229)

1\. Intentia, 2. Distribuirea lui in locul obligatiei sale, (p. 229)

3\. Plata lui dupa ce devine obligatoriu, 4. Plata lui catre un Imam drept, care sa-l ia si sa-l cheltuiasca, daca acesta exista, sau catre oamenii indreptatiti la el, care sunt cele opt categorii indicate de cuvintele Celui Atotputernic: „Sadaqa sunt pentru cei saraci si cei nevoiasi" (9:60)] (p. 230)

Timpul obligatiei (p. 230)

25.3b. Pe bani si vite (p. 230)

Zakat-ul pe bani si vite se plateste o data pe an. (p. 230)

25.4b. Care este masura wasq-ului (p. 230)

Cinci wasq-uri echivaleaza cu sase qafiz-uri si un sfert (609,84 kg). Un wasq este saizeci de sa', masurand dupa sa'-ul Profetului, Allah sa-l binecuvanteze si sa-i daruiasca pace. Un sa' este patru mudd-uri. (p. 231)

Despre bani (p. 233)

25.6a. Nisab-ul pentru aur (p. 233)

Nu exista zakat pe aur daca ai mai putin de douazeci de dinari. Daca suma ajunge la douazeci de dinari, platesti o jumatate de dinar — cu alte cuvinte, a patruzecea parte din suma totala. Tot ce este peste aceasta se calculeaza pe aceeasi baza, oricat de mica ar fi suma suplimentara. (p. 233)

25.6b. Nisab-ul pentru argint (p. 233)

Nu exista zakat pe argint daca ai mai putin de doua sute de dirhami, adica cinci uqiyya, o uqiyya fiind patruzeci de dirhami. Aceasta se bazeaza pe faptul ca sapte dinari au aceeasi greutate ca zece dirhami. Daca ai doua sute de asemenea dirhami, platesti a patruzecea parte, adica cinci dirhami. Tot ce este peste aceasta se calculeaza pe aceeasi baza. (p. 233)

25.6c. Aurul si argintul sunt o singura categorie (p. 233)

Aurul si argintul sunt considerate o singura categorie in scopul zakat-ului. Astfel, daca, de pilda, cineva are o suta de dirhami si zece dinari, trebuie sa plateasca a patruzecea parte din fiecare. (p. 233)

Despre marfuri (p. 233)

25.7a. Doar pe marfurile de negot (p. 233)

Nu exista zakat pe bunuri decat daca sunt destinate negotului. (p. 233)

nisab. Cat despre proprietatea personala, nu exista zakat pe ea, prin acord. (p. 233)

Cat despre tezaurizare — adica ceea ce este tinut departe de piete pentru un profit mare — zakat-ul este obligatoriu pe ea.] (p. 234)

1\. Una dintre ele este intentia, care este indicata prin „decat daca sunt destinate negotului". Aceasta inseamna ca le destineaza doar comertului, ori comertului impreuna cu proprietatea personala, ori venitului. El este atent la lipsa intentiei, astfel incat, atunci cand exista un schimb de bunuri care nu este destinat comertului — ca atunci cand este doar pentru proprietate sau doar pentru venit ori pentru ambele — atunci nu exista zakat. (p. 234)

2\. A doua conditie prealabila este ca el tine bunurile departe de piete pana la un moment in care exista un profit bun.] (p. 234)

25.7c. Venitul din vanzare (p. 234)

Daca vinzi bunuri dupa un an sau mai mult din ziua in care le-ai cumparat sau ai platit zakat pe pretul lor, (p. 234)

[3. A treia conditie prealabila este ca le stapaneste prin plata lor. Aceasta exclude bunurile dobandite prin mostenire, daruri sau altele asemenea. Nu exista zakat pe ele decat dupa un an din ziua in care pretul lor este primit, chiar daca amana primirea lui pentru a evita zakat-ul. (p. 234)

4\. A patra este ca le vinde pe bani — nu ca le vinde pur si simplu ori le vinde pe altceva decat bani, cu exceptia cazului in care vanzarea lor pe altceva decat bani vine din intentia de a se sustrage zakat-ului. Nu exista nicio deosebire in vanzare intre a fi reala sau metaforica, in sensul ca o persoana consuma obiectul, iar negustorul isi ia pretul. Ceea ce este vandut trebuie sa atinga nisab-ul, pentru ca bunurile depozitate nu sunt evaluate, spre deosebire de situatia in care exista o rotatie constanta. Deci simpla vanzare in privinta ei este suficienta pentru existenta zakat-ului, chiar daca pretul a ceea ce vinde este mai mic decat nisab-ul, pentru ca el trebuie sa evalueze restul bunurilor sale. Aceasta conditie prealabila este luata din cuvintele sale:] (p. 234)

25.7c. Durata (p. 234)

atunci trebuie sa platesti doar zakat-ul unui singur an pe veniturile din bunuri, fie ca aceste bunuri au fost in posesia ta un an, fie mai mult de un an inainte de a le vinde. (p. 234)

[Pentru a-l exclude pe cel care le vinde pe bunuri. El nu plateste zakat. (p. 234)

25.8. Datoriile (p. 235)

25.8a. Datoriile anuleaza averea (p. 235)

Daca ai avere pe care se datoreaza zakat, dar ai si o datorie de aceeasi valoare, ori una care iti va reduce averea sub valoarea pe care se datoreaza zakat, atunci nu trebuie sa platesti zakat. (p. 235)

25.8b. Daca ai alte bunuri (p. 236)

Daca insa ai alte bunuri pe care nu se datoreaza zakat — precum lucrurile personale, robii, animalele domestice sau proprietatea privata — care ar putea fi folosite pentru a-ti plati datoria, atunci platesti zakat pe averea ta. (p. 236)

25.8c. Diferenta (p. 236)

Daca bunurile tale nu sunt suficiente pentru a-ti plati datoria, atunci calculezi diferenta dintre datorie si bunurile tale si scazi diferenta din averea pe care se datoreaza zakat. Daca ramane totusi destul incat zakat-ul sa fie datorat, trebuie sa platesti zakat-ul. (p. 236)

25.9. Daca cineva are de primit o datorie (p. 237)

25.9a. Nu exista zakat pe banii datorati pana nu sunt primiti (p. 237)

Nu trebuie sa platesti zakat pe banii care ti se datoreaza decat dupa ce i-ai primit, iar daca datoria a ramas neachitata mai multi ani, platesti doar zakat-ul unui singur an pe ea, dupa ce este restituita. (p. 237)

25.9b. Cazul bunurilor vandute (p. 237)

Este la fel ca atunci cand stapanesti bunuri. Platesti zakat pe ele doar dupa ce le-ai vandut. (p. 237)

25.9b. Creantele mostenite (p. 237)

Daca datoria care ti se cuvine pe bunuri a fost mostenita de tine, astepti un an dupa primirea platii inainte de a plati zakat-ul datorat. (p. 237)

25.10a. Minorii (p. 237)

Zakat-ul trebuie platit pe averea apartinand minorilor, fie ca este sub forma de bani, recolte sau vite. (p. 237)

25.11. Proprietatea pentru uz personal (p. 238)

25.11a. Nu exista zakat pe proprietatea personala (p. 238)

Nu se plateste zakat pe robi, servitori, cai, pe casa ta, nici pe vreo proprietate privata sau bunuri destinate uzului tau personal, nici pe bijuteriile aflate in folosinta obisnuita. (p. 238)

25.11b. Mostenirea a ceea ce a fost supus deja zakat-ului (p. 238)

25.13. Jizya (p. 239)

25.13a. Cine plateste jizya (p. 239)

Jizya se ia de la barbatii oamenilor cu statut de dhimma, cu conditia sa fie si liberi, si adulti. Nu se ia de la femeile lor, de la copiii lor, nici de la robii lor. (p. 239)

Capitolul douazeci si sapte: Despre Zakat al-Fitr (p. 249)

27.1. Statutul lui (p. 249)

Zakat al-Fitr este o sunna obligatorie pe care Trimisul lui Allah a facut-o indatorire pentru toti musulmanii, fie batrani sau tineri, barbati sau femei, liberi sau robi. (p. 249)

Cantitatea lui este un sa', masurand dupa sa'-ul Profetului, Allah sa-l binecuvanteze si sa-i daruiasca pace. (p. 249)

Trebuie platit in natura, folosind hrana de baza a oamenilor din regiune, care poate fi grau, orz, orz sult, curmale, branza uscata, stafide, mei, sorg sau orez. S-a spus, de asemenea, ca daca hrana de baza a oamenilor este al-'alas — o boaba mica asemanatoare graului — zakat al-fitr poate fi platit cu aceasta. (p. 249)

Este recomandat sa platesti zakat al-fitr in zorii zilei de 'Id al-Fitr. (p. 250)

27.5a. Ruperea postului inainte de rugaciune (p. 250)

In dimineata de 'Id al-Fitr este recomandat sa-ti rupi postul inainte de a pleca spre locul de rugaciune, in timp ce in dimineata de 'Id al-Adha este recomandat sa nu o faci. (p. 250)

La ambele 'id-uri, insa, este recomandat sa mergi la rugaciune pe un drum si sa te intorci pe altul. (p. 250)

Capitolul douazeci si opt: Despre Hajj si 'Umra (p. 251)

Lingvistic, hajj inseamna a tiní spre ceva o data, ori a face ceva in mod repetat, ori o simpla intentie. (p. 251)

Lingvistic, 'umra inseamna a vizita. Lingvistic desemneaza un act de adorare care are ihram, stare in picioare, tawaf, sa'y, si care incepe precum hajj-ul.] (p. 251)

Mersul in hajj la Casa Sacra a lui Allah, aflata in Bakka, (p. 251)

este o obligatie pentru fiecare musulman liber si adult, care este in stare sa gaseasca o cale de a-l face, o data in viata. (p. 251)

1\. Capacitatea (p. 251)

2\. Islamul (p. 251)

3\. Libertatea (p. 251)

4\. Maturitatea (p. 251)

5\. Sanatatea mintii (p. 251)

28.1d. Intelesul cuvantului „cale" (p. 252)

Prin „cale" se intelege un drum sigur, provizii suficiente pentru a ajunge la Makka, putere suficienta pentru a putea ajunge la Makka si o stare buna de sanatate. (p. 252)

1\. Trebuie sa fie un drum sigur. (p. 252)

2\. Proviziile. (p. 252)

3\. Capacitatea fizica. (p. 252)

4\. Sanatatea. (p. 252)

28.2. Ihram (p. 252)

28.2a. Miqat-urile lui (p. 252)

Trebuie sa intri in ihram la miqat-ul potrivit. (p. 252)

1\. Miqat-ul de timp (p. 252)

2\. Miqat-ul de loc (p. 253)

28.2b. Miqat-urile fizice (p. 253)

Miqat-ul pentru oamenii din Siria, Egipt si Africa de Nord este Juhfa, dar daca vin prin Medina, este mai bine pentru ei sa intre in ihram la miqat-ul oamenilor din Medina, care este Dhu'l-Hulayfa. Miqat-ul oamenilor din Irak este Dhat 'Irq, iar cel al oamenilor din Yemen, Yalamlam. Oamenii din Najd intra in ihram la Qarn. Daca vreunul dintre acestia vine prin Medina, si el trebuie sa intre in ihram la Dhu'l-Hulayfa, intrucat NU va mai trece prin propriul miqat. (p. 253)

28.2c. Cum se intra in ihram (p. 253)

Cand intri in ihram, trebuie sa o faci imediat dupa rugaciune, fie ca acea rugaciune este fard sau nafila. Incepi spunand: „Labbayk Allahumma labbayk, labbayk la sharika laka labbayk, inna'l-hamda wa'n-ni'mata laka wa'l-mulk, la sharika lak." (La porunca Ta, o, Allah, la porunca Ta. La porunca Ta, Tu nu ai partas, la porunca Ta. Cu adevarat, toata lauda si binefacerea Iti apartin Tie, precum si Imparatia. Tu nu ai partas.) (p. 253)

aceasta. Pe scurt, talbiya este o obligatie in sine. (p. 253)

28.2d. Intentia (p. 253)

Spui aceasta si iti faci intentia de a face Hajj sau 'umra, potrivit cu ceea ce intentionezi sa faci. (p. 254)

ihram-ul incepe prin intentie si cuvant, adica talbiya. (p. 254)

Ihram-ul nu incepe doar prin intentie. Trebuie sa existe cuvantul, precum talbiya, sau o fapta, precum indreptarea spre drum. (p. 254)

28.2e. Savarsirea unui ghusl (p. 254)

Apoi trebuie sa faci un ghusl (p. 254)

[Chiar daca o femeie este la menstruatie sau sangereaza dupa nastere, intrucat este sunna. (p. 254)

Este recomandat pentru cel care vrea sa intre in ihram pentru hajj sau 'umra sa-si taie unghiile, sa-si rada partile intime si sa-si scurteze barba, dar nu isi rade capul, intrucat infatisarea neingrijita este de dorit.] (p. 254)

28.2f. Scoaterea hainelor cusute (p. 254)

si sa scoti orice haine care contin cusaturi inainte de a intra propriu-zis in starea de ihram. (p. 254)

[Este sunna pentru barbati sa scoata orice vesminte cusute si sa poarte o panza de infasurat, o mantie si sandale.] (p. 254)

28.2g. Un ghusl la intrarea in Makka (p. 254)

Este de asemenea recomandat sa faci un ghusl cand intri in Makka. (p. 254)

[Aceasta este pentru cel aflat in ihram, care nu este la menstruatie sau lauzie. Cel mai bine este sa fie la Dhu Tuwa, intrucat asa a facut Profetul.] (p. 254)

28.2h. Continuarea talbiyei (p. 254)

Trebuie sa continui sa reciti talbiya (asa cum a fost mentionata mai sus) dupa toate rugaciunile, pe culmea fiecarei ridicaturi si de fiecare data cand te alaturi din nou tovarasilor tai de drum. (p. 254)

[Muhrim-ul face talbiya dupa rugaciunile obligatorii si nafila, la fiecare loc inalt si in vai. „Tovarasii lui de drum" sunt cei cu care poposeste si calatoreste. O spune si cand se trezeste din somn. Cel care spune talbiya nu raspunde la salut pana nu termina. Ii este recomandat sa-si ridice glasul la talbiya la un nivel mijlociu. Femeia trebuie sa se auda doar pe sine. Nu este detestabil pentru o femeie aflata la menstruatie sau lauzie sa spuna talbiya.] (p. 254)

28.2i. A nu exagera in talbiya (p. 255)

Totusi, nu trebuie sa exagerezi in ea. (p. 255)

Cand nu inceteaza, nu tace, astfel incat pierde ritualul.] (p. 255)

28.3. Intrarea in Makka (p. 255)

28.3a. Oprirea talbiyei si reluarea ei (p. 255)

Cand intri in Makka, incetezi sa reciti talbiya pana dupa ce ti-ai incheiat tawaf-ul si sa'y-ul. Apoi o reiei pana la amiaza Zilei de 'Arafa, daca ai ajuns la locul de rugaciune de pe 'Arafa. (p. 255)

28.3b. Pe unde se intra in Makka (p. 255)

Este recomandat sa intri in Makka prin trecatoarea Kada' din Makka de Sus si sa iesi prin Kuda, dar nu conteaza daca nu faci asa. (p. 255)

28.3c. Primul lucru facut dupa intrarea in Makka (p. 255)

Malik a spus ca toti cei care intra in Makka trebuie mai intai sa mearga direct la Masjid al-Haram, in care este recomandat sa se intre pe poarta Bani Shayba. (p. 255)

Tawaf-ul (p. 255)

28.4a. Salutarea Pietrei Negre (p. 255)

Trebuie sa saluti Piatra Neagra sarutand-o, daca este posibil, iar daca nu poti, atunci atingand-o si ducandu-ti mana la gura, fara sa o saruti. (p. 255)

'Umar a sarutat-o si a spus: „Stiu ca esti doar o piatra care nu poate aduce nici vatamare, nici folos. Daca nu l-as fi vazut pe Trimisul lui Allah, Allah sa-l binecuvanteze si sa-i daruiasca pace, sarutandu-te, nu te-as fi sarutat."] (p. 256)

28.4b. Tawaf-ul sosirii (p. 256)

Apoi faci tawaf tinand Casa la stanga ta, inconjurand-o de sapte ori. (p. 256)

28.4c. Partile obligatorii ale Tawaf-ului (p. 256)

[Are sase parti obligatorii, primele fiind conditiile prealabile ale rugaciunii: (p. 256)

1\. Puritatea de impuritatea rituala si de murdarie, si acoperirea partilor intime. (p. 256)

Profetul a spus: „Tawaf-ul Casei este rugaciune, desi Allah a ingaduit vorbirea in el, deci sa se vorbeasca doar de bine." (p. 256)

2\. Tawaf-ul se face inauntrul moscheii. (p. 256)

3\. Tine Casa la stanga sa. (p. 256)

circuituri. Incepe de la Piatra si sfarseste la Piatra Neagra. Daca incepe de la 4. Sapte circuituri. coltul yemenit, sfarseste cu el si trebuie sa aduca jertfa. (p. 256)

5\. Continuitatea. Daca uita un circuit si apoi isi aminteste curand dupa aceea si nu si-a rupt wudu'-ul, se intoarce la el, asa cum ar face la rugaciune. Daca a trecut mult timp, atunci tawaf-ul este invalid, prin analogie cu rugaciunea. (p. 256)

6\. Rugarea a doua rak'a dupa el.] (p. 256)

28.4d. Sunna-lele lui (p. 256)

De trei ori intr-un ritm iute, intre mers si alergare, si de patru ori intr-un mers (p. 256)

obisnuit. (p. 257)

1\. Una este ritmul iute de trei ori, care (p. 257)

2\. Implorarea (du'a), care (p. 257)

3\. Sarutarea Pietrei Negre la (p. 257)

4\. Sarutarea coltului yemenit in primul circuit.] (p. 257)

28.4e. Partile recomandate (p. 257)

De fiecare data cand treci pe langa Piatra Neagra, o saluti in felul pe care l-am mentionat deja si spui „Allahu akbar". Nu saruti coltul yemenit, ci il saluti atingandu-l cu mana, pe care apoi o ridici la gura fara sa o saruti. (p. 257)

1\. Sarutarea Pietrei Negre in (p. 257)

2\. Sarutarea coltului yemenit la (p. 257)

3\. Apropierea de Casa pentru (p. 257)

4\. Implorarea la Multazam, dupa. Multazam-ul este intre coltul yemenit si usa. El se lipeste de el si face implorare staruitoare.] (p. 257)

28.4f. Doua rak'a la sfarsit (p. 257)

Cand ti-ai incheiat tawaf-ul, te rogi doua rak'a la Maqam Ibrahim. Apoi, daca poti, saluti Piatra Neagra inca o data (p. 257)

Sa'y-ul intre Safa si Marwa (p. 258)

28.5a. Inceperea sa'y-ului (p. 258)

si apoi pleci spre Safa, unde stai si faci du'a. (p. 258)

28.5b. Mersul spre Marwa (p. 258)

De acolo mergi spre Marwa, grabind pasul pe fundul vaii. Cand ajungi la Marwa, stai un timp facand du'a si apoi te intorci pe jos la Safa. Faci aceasta de sapte ori, stand de patru ori pe Safa si de patru ori pe Marwa. (p. 258)

Conditiile lui prealabile sunt patru: (p. 258)

1\. Ordinea corecta, care este ca sa'y-ul se face dupa tawaf. Daca incepe cu sa'y-ul, se intoarce si face sa'y-ul din nou. (p. 258)

2\. Continuitatea. Daca sade mult timp si devine precum cineva care se opreste, trebuie sa inceapa sa'y-ul din nou. Daca este o oprire scurta, nu il afecteaza. Daca este lovit de incontinenta, face wudu' si cladeste pe ceea ce a facut. Vorbirea in el este mai putina decat vorbirea in tawaf, adica trebuie sa vorbeasca doar incet. (p. 258)

3\. Implinirea numarului: sapte. Daca cineva omite un circuit al hajj-ului sau al 'umrei, fie ca hajj-ul sau 'umra sunt valide sau nu, trebuie sa se intoarca pentru el din tara sa. Daca cineva omite chiar si un cot din sa'y, acesta nu este suficient. (p. 258)

4\. Trebuie sa fie precedat de un tawaf valid. Nu este o conditie prealabila sa fie unul obligatoriu. Orice tawaf este suficient potrivit lui Ibn al-Hajib si asa a inteles Khalil din Mudawwana, dar este preferat; Zarruq a spus ca pozitia binecunoscuta este ca este o conditie prealabila sa fie obligatoriu, precum Tawaf al-Ifada si Tawaf-ul sosirii. (p. 258)

28.6. La Mina (p. 259)

28.15. Cerintele ihram-ului (p. 264)

28.15a. Uciderea animalelor vatamatoare (p. 264)

Nu este niciun rau ca cineva aflat in ihram sa ucida un sobolan, un sarpe, un scorpion sau altele asemenea, nici sa ucida un caine periculos ori orice alt animal periculos, precum un sacal sau un leu. (p. 264)

28.15b. Uciderea pasarilor vatamatoare (p. 264)

Poti de asemenea ucide ciori si gaie daca te temi ca iti vor face rau, dar nu si alte pasari. [Poti ucide pasarile de a caror vatamare te temi, precum ciorile si gaiele.] (p. 264)

28.15c. Evitarea femeilor (p. 264)

Cand faci hajj sau 'umra, trebuie sa te feresti de femei, (p. 264)

[Aceasta este o obligatie. Evitarea femeilor inseamna evitarea placerii cu ele, prin relatii intime sau orice altceva. (p. 264)

28.15d. Evitarea parfumului (p. 265)

de parfum, (p. 265)

[Trebuie sa evite parfumul in hajj sau 'umra — precum trandafirul sau iasomia, pentru care nu exista fidya, ori parfumul feminin, adica cel care are o substanta ce ramane pe trup si pe haine, precum moscul si sofranul. Pentru acesta exista fidya, chiar daca este indepartat repede.] (p. 265)

de imbracamintea cusuta, (p. 265)

28.15f. Evitarea vanatorii (p. 265)

28.15g. Uciderea insectelor (p. 265)

uciderea insectelor (p. 265)

[Nu ucide paduchii si nu ii indeparteaza de pe trupul sau.] (p. 265)

28.15h. Indepartarea parului de pe trup (p. 265)

si de indepartarea oricarui par de pe trupul tau. (p. 265)

28.15i. Neacoperirea capului (p. 265)

Cand esti in ihram, nu trebuie sa-ti acoperi capul, nici sa-l razi, decat in caz de necesitate. (p. 265)

28.15j. Ispasirea pentru aceasta (p. 266)

Daca o faci, trebuie sa faci ispasire postind trei zile, ori hranind sase sarmani cu cate doi mudd fiecare — folosind mudd-ul Profetului, Allah sa-l binecuvanteze si sa-i daruiasca pace — ori jertfind o oaie. Aceasta jertfa nu trebuie adusa intr-un loc anume. (p. 266)

28.15k. Ce poarta femeile (p. 266)

Femeile pot purta khuff-uri si imbracaminte obisnuita cat timp sunt in ihram, dar in toate celelalte privinte trebuie sa evite aceleasi lucruri ca barbatii. (p. 266)

[Ele pot purta absolut ciorapi de piele, chiar daca femeia are sandale. Ele poarta haine cusute in ihram. In afara acesteia, evita aceleasi lucruri: relatiile intime si mangaierile, vanatoarea, uciderea animalelor, indepartarea parului. Nu exista niciun fel in care ea sa poata evita acoperirea capului.] (p. 266)

28.15l. Ihram-ul femeii (p. 266)

Ihram-ul femeii consta in a nu-si acoperi fata si mainile (p. 266)

[Ea isi arata fata si mainile, si ii este interzis sa le acopere cu ceva, chiar si cu noroi. Nu poate purta val pe fata. Daca face vreunul dintre aceste lucruri, trebuie sa faca fidya.] (p. 266)

28.15m. Ihram-ul barbatului (p. 266)

iar ihram-ul barbatului in a nu-si acoperi fata si capul. (p. 266)

[Barbatul trebuie sa-si arate fata si capul cat este in ihram, noaptea si ziua. (p. 266)

28.15n. Purtarea ciorapilor de piele (p. 266)

Un barbat nu poate purta khuff-uri cat este in ihram, decat daca nu are sandale cu curea, caz in care trebuie sa-si taie khuff-urile pana sub glezne. (p. 267)

28.16. Ifrad-ul este cel mai bun (p. 267)

La noi, facerea Hajj-ului singur este mai buna decat facerea tamattu' ('umra si apoi hajj separat, in acelasi sezon) sau qiran (hajj si 'umra impreuna). (p. 267)

29.6. Alimentele interzise si produsele de origine animala (p. 277)

29.6a. Diferite forme de moarte (p. 277)

Un animal care a fost strangulat cu o franghie sau ceva asemanator, ori unul care a fost batut cu un (p. 277)

bat sau alt obiect, ori unul care a cazut de la inaltime, ori unul care a fost impuns cu coarnele, ori unul care a fost atacat de o fiara salbatica nu poate fi injunghiat si mancat daca animalul va muri din ranile primite. (p. 278)

29.6b. Mortaciunea la nevoie mare (p. 278)

Nu este niciun rau in a manca mortaciune (mayta) daca esti la mare nevoie — (p. 278)

29.6c. Cat timp poate fi mancata mortaciunea (p. 278)

poti manca din ea pana te saturi si sa iei provizii din ea, atat timp cat o arunci cand nevoia de ea nu mai exista. (p. 278)

29.6d. Pieile de mortaciune (p. 278)

Nu este niciun rau in folosirea pielii unui animal mort de la sine daca a fost tabacita, dar nu te poti ruga pe ea, nici nu poate fi vanduta. (p. 278)

29.6e. Pieile animalelor salbatice (p. 278)

Nu este niciun rau in a face rugaciunea pe pieile animalelor salbatice sau in a le vinde, daca au fost (p. 278)

ucise corect. (p. 279)

29.6f. Lana si parul mortaciunii (p. 279)

Poti folosi lana unui animal mort de la sine, ori parul lui, ori orice alt lucru care ar putea fi luat de la animal cat era viu, dar la noi este mai bine sa fie spalate mai intai. (p. 279)

29.6h. Lichidele in care moare un soarece (p. 279)

Orice unt topit, ulei sau miere lichida in care a murit un soarece trebuie aruncate si nu trebuie mancate, desi nu este niciun rau in folosirea unui asemenea ulei pentru iluminat, cu conditia sa nu fie intr-o moschee, caz in care trebuie evitat cu grija. (p. 279)

29.6j. Mancarea Oamenilor Cartii (p. 280)

Nu este niciun rau in mancarea Oamenilor Cartii si in animalele injunghiate de ei. (p. 280)

29.7. Vanatoarea (p. 280)

29.7a. Vanatoarea pentru sport este detestabila (p. 280)

29.7b. Prada ucisa de un caine sau de un soim dresat (p. 281)

Orice prada ucisa de cainele sau de soimul tau dresat poate fi mancata daca l-ai trimis dupa ea. (p. 281)

29.8d. Raderea capului pruncului (p. 282)

Daca capul pruncului este ras, iar greutatea parului in aur sau argint este daruita ca sadaqa, aceasta este o practica buna. (p. 282)

30.2i. Neuciderea femeilor si a copiilor (p. 286)

Nici nu poti ucide femei si copii. (p. 286)

30.2j. Calugarii, preotii si femeile care lupta (p. 286)

Uciderea calugarilor si a preotilor trebuie evitata, cu exceptia cazului in care sunt implicati in lupta. In mod asemanator, femeile care lupta pot fi si ele ucise. (p. 286)

Despre juraminte si legaminte (p. 292)

31.1. Forma unui juramant (p. 292)

31.1a. Juramintele sunt pe Allah (p. 292)

Oricine face un juramant trebuie fie sa-l faca pe Allah (p. 292)

31.1b. A nu face juramant (p. 292)

fie sa taca. (p. 292)

31.1c. Juramintele care implica divortul sau eliberarea (p. 292)

Oricine face un juramant de a divorta de o sotie sau de a elibera un rob trebuie pedepsit pentru aceasta, desi trebuie totusi sa-si tina juramantul. (p. 292)

„Daca Allah voieste" nu se spune in juramant (p. 292)

Nimeni nu trebuie sa faca un juramant continand clauza de rezerva „daca Allah voieste". (p. 292)

31.1e. Nu exista kaffara pentru juramintele in care Allah nu este mentionat (p. 292)

Nu exista kaffara (ispasire) decat pentru un juramant facut folosind numele Allah sau unul dintre celelalte (p. 292)

nume sau atribute ale Sale. (p. 293)

31.1f. Rostirea ei in acelasi timp cu juramantul (p. 293)

Daca cineva foloseste totusi o clauza de rezerva, nu trebuie sa faca kaffara, atat timp cat intentioneaza rezerva si spune „In sha' Allah" in acelasi timp in care face juramantul. Daca nu este asa, o asemenea rezerva nu are nicio greutate. (p. 293)

31.4. Legamintele (p. 296)

31.4a. Care legaminte trebuie implinite (p. 296)

Oricine face un legamant care implica ascultarea de Allah trebuie sa-l implineasca, in timp ce oricine face un legamant care implica neascultarea de Allah nu trebuie sa-l implineasca, si nu este necesara nicio reparatie. (p. 296)

31.4b. Legamintele facute cu privire la proprietatea altora (p. 296)

Oricine face un legamant de a da sadaqa din banii altcuiva sau de a elibera un rob apartinand altcuiva nu este obligat sa-l implineasca. (p. 296)

31.4c. Implinirea legamantului (p. 296)

Oricine face un legamant ca, daca face un anumit lucru, va face o anumita fapta buna — precum rugaciunea, postul, mersul in hajj sau 'umra, ori daruirea unui lucru anume ca sadaqa — trebuie sa faca ceea ce a spus ca va face, chiar daca nu reuseste sa-si implineasca legamantul de indata. (p. 296)

31.4d. Cand legamantul nu este insotit de un juramant (p. 296)

Asa stau lucrurile chiar daca legamantul sau nu este intarit de un juramant. (p. 296)

Capitolul 32: Despre casatorie, divort, recasatorire, repudierea de tip dhihar, (p. 301)

legamintele de abstinenta in casatorie, blestemul reciproc (p. 301)

(li'an), divortul prin khul' si alaptare (p. 301)

Elementele obligatorii pentru validitatea casatoriei (p. 301)

32.1a. Un tutore (p. 301)

Casatoria nu este valida fara un tutore (wali), (p. 301)

32.20. Un sot disparut (p. 322)

32.20a. Perioada de asteptare (p. 322)

Daca un barbat dispare, sotia lui trebuie sa astepte patru ani din ziua in care aduce chestiunea in atentia autoritatii potrivite. (p. 322)

Un barbat care se casatoreste cu o fecioara poate petrece sapte nopti consecutive cu ea, trecand peste drepturile oricaror alte sotii in acea perioada. Daca femeia a mai fost casatorita, perioada este de trei nopti. (p. 323)

Un capitol despre legea negotului si (p. 335)

tranzactiile asemanatoare vanzarilor (p. 335)

Vanzarea cu risc (p. 336)

Orice contract de vanzare, inchiriere sau arenda care implica vreun hazard sau vreo incertitudine cu privire la pret ori la obiectul vanzarii, ori incertitudine cu privire la momentul in care plata devine scadenta, nu este licit. Nu este licit ca o vanzare sa implice incertitudine, nici nu este licit sa vinzi o marfa necunoscuta. De asemenea, nu este licit sa vinzi o marfa a carei plata este scadenta la un moment necunoscut. (p. 336)

Vanzarea bunurilor cu defecte ascunse (p. 336)

Este ilicit in negot sa inseli, sa trisezi sau sa minti cu privire la pret ori sa amagesti. Nu este licit nici sa ascunzi defectele; nici nu este licit sa amesteci o marfa de calitate slaba cu una de calitate buna. Mai mult, nu ii este licit unui vanzator sa ascunda vreo insusire a marfii sale a carei mentionare l-ar putea opri pe cumparator sa o cumpere, ori sa ascunda un defect a carui mentionare ar putea scadea pretul. (p. 336)

Vanzarea bunurilor pe care nu le ai inca (p. 340)

Nu este permis sa vinzi ceva ce nu ai, cu intelegerea ca il vei cumpara si il vei livra cumparatorului. (p. 340)

Preemptiunea (Shuf'a) (p. 349)

Preemptiunea (in legea islamica) exista doar cu privire la lucrurile stapanite in comun. Nu poate exista drept de preemptiune asupra bunurilor deja impartite. (p. 349)

36.02. Donatiile (hiba), milosteniile (sadaqa) si fundatiile pioase (hubus) in general (p. 349)

Un dar, o milostenie sau o fundatie pioasa sunt incomplete daca nu sunt luate in primire de cei carora le sunt date. (p. 349)

Donatiile si milosteniile (p. 349)

Un dar facut unei rude sau unui sarac este precum milostenia. Nu poate fi retras. De asemenea, daca cineva da milostenie fiului sau, nu o poate lua inapoi. Dar ii este permis sa ia (p. 349)

Mai mult, un dar facut unui orfan nu poate fi luat inapoi. (p. 349)

Un om nu poate retrage o milostenie dupa ce a dat-o. (p. 350)

Daca un barbat comite sodomie cu un barbat adult care a consimtit, atunci amandoi trebuie ucisi cu pietre, fie ca erau muhsan sau nu. (p. 361)

38.05. Marturia minorilor (p. 365)

Marturia copiilor este acceptabila cu privire la raniri, inainte ca ei sa se imprastie de la locul intamplarii sau inainte ca o persoana adulta sa vina in mijlocul lor. (p. 365)

Un capitol care rezuma unele aspecte (p. 377)

ale rugaciunii (p. 377)

WUDU' (p. 377)

Ablutiunea rituala minora (wudu') pentru rugaciune este obligatorie, iar cuvantul wudu' deriva din wada'a (curatenie). Dar clatirea gurii, trasul apei pe nas si stergerea urechilor fac toate parte din traditia (sunna) Profetului, Allah sa-l binecuvanteze si sa-i daruiasca pace, in timp ce frecarea dintilor este foarte de dorit. Iar stergerea peste incaltarile de piele (khuff) este o dispensa si o ingaduinta. (p. 377)

GHUSL (p. 377)

Imbaierea rituala (ghusl) din pricina janaba (o stare de impuritate rituala), a menstruatiei si a nasterii este de asemenea obligatorie, in timp ce imbaierea rituala pentru rugaciunea comunitara de vineri face parte din traditia profetica (sunna). Imbaierea rituala cu ocazia celor doua rugaciuni de sarbatoare musulmane este insa de dorit. O imbaiere rituala cu ocazia imbratisarii Islamului de catre un nemusulman este obligatorie, intrucat el era in stare de impuritate rituala (janaba). De asemenea, spalarea unui musulman decedat face parte din traditia profetica. (p. 377)

Cele cinci rugaciuni zilnice sunt obligatorii, la fel si takbirat al-ihram (rostirea lui „Allahu akbar", insotita de ridicarea celor doua maini la inceperea unei rugaciuni). Celelalte takbir-uri dintr-o rugaciune rituala fac insa parte din traditia profetica. Inceperea unei rugaciuni impreuna cu intentia este obligatorie. Recitarea Fatihei (primul capitol al Coranului) in rugaciune este obligatorie, dar orice adaugire la aceasta face parte din traditia profetica si este totodata obligatorie (sunna wajib). Statul drept (qiyam), plecaciunea (ruku') si prosternarea (sujud) in cursul rugaciunii rituale sunt toate obligatorii. Prima sedere dupa primele doua rak'a este o traditie profetica, in timp ce a doua sedere (la sfarsitul ultimei rak'a) este obligatorie. Rostirea lui „as-salamu 'alaykum" (literal: pacea fie asupra voastra) pentru a incheia o rugaciune este obligatorie, dar actul insotitor al intoarcerii capului spre dreapta este o sunna (traditie profetica). Este obligatoriu pentru cel care se roaga sa evite rostirea oricarui cuvant in afara celor care fac parte din rugaciune. Cele doua tashahhud-uri sau tahiyya (formula pe care cel care se roaga o rosteste inainte de a incheia rugaciunea) sunt sunna-le. In rugaciunea zorilor, Qunut-ul (formula cunoscuta drept qunut, sau supunerea fata de Allah) este meritoriu, desi nu este o sunna. Indreptarea fetei spre Qibla (adica directia Ka'bei din Mecca) este obligatorie. (p. 377)

Rugaciunea comunitara de vineri si grabirea spre moschee pentru savarsirea ei sunt obligatorii. Rugaciunea witr (acea rak'a facuta dupa rugaciunea 'Isha') este o sunna obligatorie, la fel si rugaciunile cu ocazia sarbatorilor de 'Id si a eclipsei de luna, precum si rugaciunile pentru ploaie. (p. 377)

GHUSL INAINTE DE INTRAREA IN MECCA (p. 378)

UNIREA RUGACIUNILOR (p. 378)

POSTUL SI RUGACIUNEA IN CALATORIE (p. 378)

Suspendarea postului este o ingaduinta in timpul calatoriei. Dar pentru a beneficia de aceasta ingaduinta este obligatoriu sa faci mai putine rak'a cat esti in calatorie. (p. 378)

RUGACIUNILE SUPEREROGATORII (p. 378)

Cele doua rak'a din zori, cunoscute drept rak'ata'l-fajr, sunt de dorit, dar potrivit unor autoritati au rangul de sunna. Rugaciunea de dimineata (salat ad-Duha) este insa supererogatorie, la fel ca rak'a-lele speciale facute in timpul Ramadanului, care sunt foarte meritorii. Oricine le face din evlavie si din dorinta de a dobandi rasplata de la Allah va fi iertat de pacatele sale trecute. Rak'a-lele facute in noptile Ramadanului, precum si in alte luni, sunt supererogatorii foarte recomandate. (p. 378)

POSTUL (p. 379)

Postul in luna Ramadan este obligatoriu. I'tikaf-ul, adica retragerea in moschee in scopul adorarii, este o indatorire supererogatorie. De asemenea, posturile voluntare in timpul i'tikaf-ului sunt de dorit. Alte acte de adorare de dorit includ postul in ziua de 'Ashura' (a zecea zi din Muharram), postul in lunile Rajab si Sha'ban, in ziua in care pelerinii stau pe Muntele 'Arafat, precum si in ziua de Tarwiya (a opta zi din Dhu'l-Hijja). Meritul dobandit prin tinerea postului in ziua de 'Arafat de catre credinciosii care nu sunt pelerini este mai mare decat meritul pe care il dobandesc pelerinii tinand post in acea zi. (p. 379)

ZAKAT (p. 379)

Plata zakat-ului pe bani, produsele agricole si vite este obligatorie, in timp ce zakat-ul de platit la sfarsitul postului Ramadanului este o sunna — este randuit de Trimisul lui Allah, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui. (p. 379)

PELERINAJUL (p. 379)

Rugaciunile facute in comunitate au un merit de douazeci si sapte de ori mai mare decat rugaciunile facute singur. Rugaciunea savarsita de un ins la Ka'ba sau in moscheea Profetului are un merit mai mare decat rugaciunile savarsite in orice alta moschee; exista insa o divergenta de opinie cu privire la care dintre cele doua moschei are meritul mai mare si de cate ori. Cu toate acestea, nu exista dezacord asupra faptului ca o rugaciune savarsita in Moscheea Profetului este de o mie de ori mai meritorie decat rugaciunile savarsite in orice alta moschee in afara de Ka'ba. Dar oamenii din Medina sunt de parere ca rugaciunea in moscheea Profetului are un merit mai mare decat cea savarsita la Ka'ba cu mai putin de o mie de ori. Toate acestea se refera insa la rugaciunile obligatorii; cat despre rugaciunile supererogatorii, este mai meritoriu sa le savarsesti in propria casa. (p. 380)

PRIVIREA LA FEMEI (p. 380)

Este de datoria musulmanilor sa evite sa priveasca la femeile care le sunt straine. Prima privire, insa, care este neintentionata, nu este o greseala. Nici nu este vreo greseala in a privi la o femeie a carei privire nu starneste nicio patima. Nici nu este vreo greseala in a privi la o femeie tanara din necesitate, precum marturia impotriva ei sau un motiv asemanator. Dar (in ceea ce priveste privirea la o femeie) o dispensa este data celor care le petesc. (p. 380)

SAVARSIREA CELOR LICITE SI EVITAREA LUCRURILOR INDOIELNICE (p. 381)

Mai mult, Allah a poruncit mancarea alimentelor licite; nu este licit sa mananci nimic necuviincios. Nu este licit sa porti un vesmant, sa calaresti pe ceva sau sa locuiesti intr-o casa, decat daca acestea sunt dobandite licit. De asemenea, orice folosesti trebuie sa fie dobandit licit. In afara acestora, exista fapte a caror legalitate este incerta. Cine le evita este in siguranta, dar cine le face este precum un pastor care isi paste turma la marginea unui tinut oprit, in care e foarte probabil sa patrunda. (p. 381)

BAUTURA INTERZISA (p. 382)

Allah, Slavit fie El, a interzis consumul bauturilor alcoolice, fie in cantitati mici, fie mari. De asemenea a fost interzis consumul de catre arabi al curmalelor fermentate. Mai mult, Profetul, pacea fie asupra lui, a explicat ca, daca o bautura poate imbata cand este luata in cantitati mari, atunci chiar si o cantitate mica din ea este interzisa. Orice bautura care tulbura mintea si provoaca betie este alcoolica. Profetul, pacea fie asupra lui, a spus ca Allah, care interzice consumul alcoolului, a interzis si vanzarea lui. Profetul, pacea fie asupra lui, a interzis de asemenea doua tipuri de amestecare a bauturilor. Primul tip este amestecarea (curmalelor si strugurilor) pentru a fermenta (si a deveni vin). A doua amestecare interzisa este ca bauturile insele sa fie amestecate intr-o tigva sau un urcior la consumarea lor. (p. 382)

40.25. PURTAREA FATA DE PARINTI (p. 382)

Ascultarea de parinti face parte din faptele obligatorii. Aceasta chiar daca ei sunt pacatosi sau politeisti. Copiii trebuie sa li se adreseze cu blandete si sa traiasca in buna intelegere cu ei. Dar un copil nu se va supune parintilor daca ei ii poruncesc sa savarseasca fapte de neascultare fata de Allah, caci Allah — Slavit si Preainaltat fie El — a spus: „Este de datoria unui credincios sa ceara iertarea lui Allah pentru credinciosii (p. 382)

40.26. PURTAREA FATA DE CEILALTI MUSULMANI (p. 382)

Mai mult, nimeni nu atinge adevarata esenta a credintei pana nu iubeste pentru fratele sau musulman ceea ce iubeste pentru sine insusi". Acesta a fost un hadith (o traditie) relatat de la Trimisul lui Allah, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui. (p. 382)

Este de asemenea de datoria unui musulman sa-si viziteze rudele. De asemenea, face parte din datoria unui musulman fata de un alt musulman sa-l salute cand il intalneste, sa-l viziteze cand este bolnav si sa-i spuna „Yarhamuka'llah", adica „Allah sa aiba mila de tine", cand stranuta. Mai mult, un musulman trebuie sa participe la inmormantarea unui alt musulman cand acesta moare, si nu trebuie sa-l vorbeasca de rau nici cand este de fata, nici in lipsa, nici in taina, nici pe fata. Nu trebuie sa se tina departe de el mai mult de trei nopti. Simplul act de a spune „as-salamu 'alaykum" pune capat instrainarii tale fata de un alt musulman. De asemenea, nu se cuvine ca un musulman sa-l ignore pe un alt musulman dupa ce i-a spus „as-salamu 'alaykum", adica pacea fie asupra ta. (p. 383)

Singura imprejurare in care tinerea la distanta de un alt musulman poate fi licita este atunci cand acel musulman este un inovator in chestiunile religioase sau savarseste pacate grave pe fata, in timp ce primul nu este in masura sa-l pedepseasca pe vinovat ori sa-l povatuiasca, sau chiar daca l-a povatuit, vinovatul nu a primit ori nu a pus in lucrare povata. (p. 383)

Cu privire la o persoana care introduce inovatii in chestiunile religioase, ori la o persoana care savarseste pacate grave pe fata, mentionarea caracterului lor unei terte parti nu constituie defaimare. Mai mult, nu este defaimare nici, in cazul unei persoane consultate, sa dezvaluie caracterul lor persoanelor care urmau sa se casatoreasca cu ele ori sa intre in vreo relatie sociala cu ele sau alte chestiuni asemanatoare. De asemenea, nu este defaimator sa mentionezi caracterul rau al unui martor intr-o instanta de judecata, pentru ca instanta sa refuze sa primeasca marturia pe care o da acea persoana, sau pentru vreun alt caz asemanator. (p. 383)

Este marinimos ca o persoana sa-l ierte pe cel care i-a gresit, sa dea celor care i-au refuzat si sa-i viziteze pe cei care au uitat-o. Suma intregii purtari morale deriva din patru traditii ale Profetului, pacea fie asupra lui. (p. 383)

(Prima traditie) este cand Profetul, pacea fie asupra lui, a spus: „Cine crede in Allah si in Ziua de Apoi, fie sa spuna vorbe cuviincioase, fie sa taca". (A doua traditie) este cand Profetul a spus: „Face parte din calitatile bune ale credintei unui musulman sa se tina departe de ceea ce nu-l priveste". (A treia traditie) este cand cineva a cerut sfat de la Profet, iar Profetul si-a rezumat sfatul in cuvintele: „Nu te mania niciodata". (A patra traditie) este cand Profetul a spus: „Un musulman va dori pentru un alt musulman ceea ce doreste pentru sine". (p. 383)

40.27. LUCRURILE LA CARE NU TREBUIE SA ASCULTI (p. 383)

Nu ii este licit unui musulman sa asculte intentionat ceva care nu este sanatos din punct de vedere moral, nici sa se desfete cu vorbirea unei femei care nu ii este licita, nici sa asculte petreceri desarte si cantece. (p. 383)

RECITAREA CORANULUI (p. 383)

Sau sa citeasca Sfantul Coran intr-un mod cantat. (p. 383)

sa arate veneratie pentru Cartea lui Allah, adica Sfantul Coran, si sa o recite intr-un mod calm si asezat — adica intr-un mod despre care este sigur ca Ii va placea lui Allah si il va apropia pe recitator de El, intelegand totodata pe deplin intelesul textului coranic pe care il citeste. (p. 384)

PORUNCIREA BINELUI (p. 384)

Mai mult, este obligatoriu pentru un carmuitor musulman sa le porunceasca celor aflati sub el sa faca binele si sa se fereasca de faptele rele. (p. 384)

INTENTIA DREAPTA (p. 384)

Este de datoria fiecarui musulman sa faca din nadejdea rasplatii de la Allah Insusi motivul fiecarui cuvant bun pe care il rosteste si al fiecarei fapte bune pe care o face. Cand cuvintele si faptele nu sunt de dragul lui Allah Insusi, asemenea cuvinte si fapte sunt respinse de Allah. Mai mult, fatarnicia este la un pas de politeism. (p. 384)

CAINTA (TAWBA) (p. 384)

Este de asemenea obligatoriu pentru un musulman sa se caiasca pentru toate pacatele sale, fara a se intoarce la ele. Cuvantul „israr" inseamna staruirea in pacat si hotararea de a te intoarce la el. Face parte din cainta restituirea proprietatii luate cu forta stapanilor ei de drept, ferirea de tot ce este interzis, hotararea de a nu te mai intoarce niciodata la faptele pacatoase si cererea iertarii de la Domnul sau, adica Allah. Un musulman va nadajdui, pe langa aceasta, in mila lui Allah si se va teme de pedeapsa Lui. Trebuie de asemenea sa-si aminteasca binefacerea Lui asupra sa si sa aduca multumire pentru bunatatea Lui fata de el prin savarsirea acelor fapte pe care El le-a facut obligatorii si prin evitarea acelor fapte pe care El le detesta. Va cauta de asemenea sa se apropie de Domnul sau prin savarsirea actelor de adorare supererogatorii. Iar toate indatoririle pe care le-a neglijat, sa le implineasca de indata, nadajduind ca Allah le va primi. Se va cai de asemenea pentru ca le-a neglijat. Pe langa acestea, sa caute refugiu la Allah in greutatile din cursul vietii sale si in stradaniile de a-si randui treburile, dandu-si seama ca numai Allah ii poate darui izbanda si propasirea. Va gandi mereu in acest fel, fie in bunastare, fie in restriste. Nu trebuie sa deznadajduiasca niciodata de mila lui Allah. (p. 384)

MEDITATIA (p. 384)

Cugetarea la puterea lui Allah este cheia adevaratei adorari. (p. 384)

Cauta ajutorul lui Allah prin pomenirea mortii si a ceea ce va veni dupa ea. Cugeta de asemenea la binefacerea lui Allah asupra ta. Cugeta de asemenea la amanarea de catre Allah a pedepsirii tale si la pedeapsa Lui asupra altora pentru pacatele lor. Cugeta de asemenea la (p. 384)

faptele tale rele din trecut si la soarta ta. Grabeste-te cu aceasta, caci este cu putinta ca soarta ta sa fie aproape. (p. 385)

INGRIJIREA PERSONALA (FITRA) (p. 386)

Buna infatisare consta in cinci lucruri, si anume: scurtarea mustatii, adica tunderea parului din jurul gurii, nu taierea lui completa — Allah stie cel mai bine; taierea unghiilor; smulgerea parului de la subsuori; si raderea regiunii pubiene. Nu este insa niciun rau in raderea parului de pe alte parti ale trupului. Circumcizia pentru barbati este o traditie (sunna) a Profetului, pacea fie asupra lui, in timp ce pentru femei este un semn de cinste. (p. 386)

BARBILE (p. 386)

FOLOSIREA MATASII SI A AURULUI (p. 386)

Profetul, pacea fie asupra lui, le-a interzis barbatilor sa poarte haine de matase si inele de aur sau de fier. Nu este niciun rau in purtarea inelelor impodobite cu argint ori in a avea teci de sabie sau cutii de Coran impodobite cu argint, dar aceasta nu se aplica fraielor, seilor sau cutitelor, nici altor lucruri. (p. 386)

Femeilor le este insa permis sa aiba inele de aur, dar nu de fier. In alegerea degetului pe care sa poarte inelele, se relateaza ca mana stanga este preferata, intrucat mana dreapta este folosita in cele mai multe actiuni. (p. 386)

EXCESUL SI LIPSA IN IMBRACAMINTE (p. 386)

Femeilor le este interzis sa poarte haine subtiri care le dezvaluie formele cand ies din casa. Un barbat nu trebuie sa poarte haine peste masura de mari din aroganta sau vreo imbracaminte (p. 386)

Hainele unui barbat trebuie sa fie deasupra gleznelor. (p. 387)

ACOPERIREA PARTILOR INTIME (p. 387)

Pe langa aceasta, unui musulman i se porunceste sa-si acopere mereu partile intime. Panza de infasurat a unui musulman credincios se va intinde pana la fluierele picioarelor. Coapsa, de altfel, este socotita parte a partilor intime, desi, strict vorbind, nu face parte din ele. Un barbat nu trebuie sa intre intr-o baie publica fara izmene. O femeie nu trebuie sa intre intr-o baie publica decat din necesitate. Doi barbati sau doua femei nu trebuie sa se infasoare intr-o singura patura. (p. 387)

VEDEREA FEMEILOR (p. 387)

Un barbat nu trebuie sa ramana singur cu o femeie, in afara de una intre el si ea existand o piedica la casatorie. Dar nu este niciun rau in a o vedea pentru o pricina licita, precum marturia impotriva ei sau alte asemenea motive, ori cand o peteste. Ii este insa permis sa vada fata unei femei in varsta, pentru orice motiv. (p. 387)

PARUL FALS SI TATUAJELE (p. 387)

Femeilor le este interzis sa-si prinda parul altcuiva de propriul par; le este de asemenea interzis sa-si tatueze trupul. (p. 387)

INCALTAREA (p. 387)

Cand o persoana ajunge sa-si incalte cizmele si pantofii, sa inceapa cu piciorul drept. Nu este insa niciun rau in a se incalta stand in picioare. Este insa condamnabil sa umbli cu un singur pantof in picior. (p. 387)

RUGACIUNEA INAINTE SI DUPA (p. 389)

Cand mananci sau bei, este obligatoriu sa spui „In numele lui Allah" si sa iei mancarea sau bautura cu mana dreapta. Cand termini, trebuie sa spui: „Lauda Ii apartine lui Allah". (p. 389)

DIFERITE AMANUNTE IN TIMPUL MESEI (p. 389)

Este preferat sa-ti lingi degetele inainte de a le sterge. Face parte din buna purtare la masa sa-ti imparti stomacul: o treime pentru mancare, o treime pentru bautura si ultima treime pentru respiratie. Cand mananci cu altii, trebuie sa mananci din ceea ce este in fata ta. Nu trebuie sa iei o imbucatura pana nu ai terminat-o pe cea dinainte. Nu trebuie sa respiri in vas cand bei. Cand respiri, trebuie sa indepartezi cana de la gura. Apoi o aduci inapoi, daca vrei. Nu trebuie sa inghiti apa cu nesat, ci sa o sorbi. Trebuie, de asemenea, sa-ti mesteci bine mancarea inainte de a o inghiti. Mai mult, trebuie sa-ti cureti gura dupa masa. Daca iti speli mana dupa ce ai baut zeama sau lapte, este cuviincios. Trebuie sa-ti cureti dintii pentru a indeparta bucatelele de mancare ramase intre ei. Profetul — pacea fie asupra lui — a interzis mancatul si bautul cu mana stanga. Cand beti pe rand, dai vasul persoanei din dreapta ta. Este interzis sa sufli cu gura peste mancare, bautura sau o carte. Este de asemenea interzis sa bei dintr-un vas de aur sau de argint. Nu este insa niciun rau in a bea stand in picioare. Nu se cuvine ca o persoana care a mancat praz crud, usturoi sau ceapa sa intre intr-o moschee. Mai mult, este condamnabil sa mananci rezemat. Este condamnabil sa incepi sa mananci din varful tharid-ului (paine inmuiata in ciorba). Este interzis, cand mananci curmale, sa mananci cate doua deodata. Potrivit unor opinii, aceasta regula se aplica doar atunci cand mananci impreuna cu altii. Nu este insa niciun rau in a face aceasta cand mananci cu familia ta sau cu niste oameni pe care ii hranesti. Cand mananci curmale si altele asemenea, nu este niciun rau sa alegi fructul care iti place. (p. 389)

Pasaje selectate din Risala